Verificat: 12 octombrie 2026
8 min de citit
Prețul combustibilului pentru aviație s-a dublat în ultimele luni, pe fondul războiului din Iran, iar József Váradi, directorul general al Wizz Air, a declarat pentru Ziarul de Iași că pasagerii ar trebui să se aștepte la tarife mai mari în sezonul de iarnă 2026-2027. Datele financiare oficiale ale companiei arată, totuși, că Wizz Air are deja acoperită, prin contracte de hedging, cea mai mare parte a necesarului de combustibil pentru acest an fiscal, la prețuri fixate cu mult sub nivelul actual al pieței – un detaliu care arată că scumpirea anunțată nu vine dintr-o expunere totală la șocul de preț.
De ce cresc costurile companiilor aeriene
Potrivit lui Váradi, conflictul din Iran a perturbat aprovizionarea cu petrol și a dus la o volatilitate puternică a prețului combustibilului pentru avioane, care, spune el, „aproape s-a dublat” în ultimele luni. Estimările Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA) confirmă amploarea șocului: la nivel global, prețul combustibilului de aviație a crescut cu aproximativ 121% între aprilie 2025 și vârful atins în aprilie 2026, pe fondul blocării strâmtorii Hormuz, declanșate la sfârșitul lui februarie 2026. Pentru întregul an 2026, IATA estimează un preț mediu de aproximativ 152 de dolari pe baril, față de circa 90 de dolari pe baril în 2025 – o creștere de aproximativ 70%.
Fenomenul nu se limitează la Wizz Air. Alte companii europene – Ryanair, easyJet, British Airways sau Lufthansa – au semnalat în 2026 presiuni similare asupra costurilor cu combustibilul, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unor relatări CNBC.
Combustibilul e fixat în mare parte, dar tarifele cresc oricum
Diferența dintre o creștere de peste 100% a prețului brut al combustibilului și impactul real asupra companiilor aeriene se explică prin contractele de hedging. Acestea funcționează, în esență, ca o asigurare: compania cumpără din timp dreptul de a plăti un preț fix pentru o parte din combustibilul de care va avea nevoie, indiferent cât de mult crește prețul pe piața liberă în acel interval. Avantajul e că firma e protejată de șocuri bruște; dezavantajul e că, dacă prețul pieței scade sub nivelul contractat, compania plătește, pentru acea porțiune, mai mult decât prețul curent.
Rapoartele financiare oficiale ale companiei arată cât de extinsă e această acoperire. Potrivit rezultatelor pentru primul trimestru al anului fiscal 2027, publicate la final de iulie 2026, Wizz Air avea la 29 iulie 2026 acoperite prin contracte de tip zero-cost collar 73% din necesarul de combustibil pentru trimestrele doi-patru ale anului fiscal – echivalentul a 76% din necesarul pentru întregul an – la un preț plafonat între 759 și 826 de dolari pe tonă metrică. Separat, într-un comunicat din 28 mai 2026, compania declarase că avea acoperite aproximativ 70% din necesarul pentru sezonul de vară, la circa 720 de dolari pe tonă, printr-un program de hedging derulat pe 18 luni.
Protecția nu e totuși completă. Prețul mediu plătit efectiv de Wizz Air pentru combustibil în primul trimestru al anului fiscal 2027 – deci deja după efectul hedgingului – a fost de 1.172,1 dolari pe tonă, cu 31,5% mai mult decât în perioada similară a anului anterior, când fusese de 891,2 dolari pe tonă. Cu alte cuvinte, costul chiar a urcat, dar partea fixată prin contracte rămâne mult sub cotația actuală, iar doar restul necesarului e expus integral pieței. Compania nu suportă, așadar, întregul șoc de preț despre care vorbește – și anunță totuși scumpiri. „Atunci când ai mai multe costuri de absorbit ca industrie, va trebui să îți mărești tarifele, pentru că altfel pur și simplu nu are sens din punct de vedere financiar”, a explicat directorul general al Wizz Air. El nu a oferit un procent sau o dată exactă pentru majorare, iar creșterea, spune el, va fi graduală, nu bruscă.
Váradi a ținut, de asemenea, să sublinieze un contrapunct: tarifele aeriene au crescut, până acum, mai puțin decât alte categorii de costuri pentru populație – energie, chirii, alimente – și ar urma să rămână, estimează el, relativ moderate chiar dacă vor urca în lunile următoare.
| Indicator | Iași | Chișinău |
|---|---|---|
| Destinații operate | 25 | circa 70 |
| Companii aeriene | 5 | 28 |
| Pasageri în 2025 | circa 2,2 milioane | 6.080.431 |
Nu toate aeroporturile simt la fel presiunea
Discuția despre combustibil se suprapune, în cazul României, cu o problemă specifică Aeroportului Iași, unde Wizz Air reduce capacitatea cu aproximativ 18% în următoarele 12 luni, iar baza operațională a scăzut deja de la 5 aeronave anul trecut la 4 în prezent. Compania a confirmat retragerea curselor spre Praga și Istanbul, ultimele zboruri fiind programate pe 24, respectiv 21 octombrie 2026, precum și eliminarea altor cinci rute de la Craiova, un alt aeroport regional.
Spre deosebire de Cluj-Napoca, Timișoara sau București, unde, potrivit lui Váradi, traficul e peste nivelul anului trecut, Iașiul e, potrivit datelor operaționale citate de presa de business, singurul aeroport regional mare cu trafic în scădere: 180.583 de pasageri în iunie 2026, față de 211.008 în iunie 2025, cu o estimare de aproximativ 2,05 milioane de pasageri pentru întregul an, sub nivelul ultimilor trei ani.
Cauza nu e doar prețul combustibilului. Váradi recunoaște că revenirea traficului către aeroportul din Chișinău – redevenit pe deplin funcțional după o perioadă mai restrânsă – a mutat înapoi o parte din cererea care, temporar, ținea artificial de sus capacitatea de la Iași. Aeroportul din Chișinău operează circa 70 de destinații cu 28 de companii aeriene, față de 25 de rute și 5 operatori la Iași, iar diferența de trafic s-a adâncit considerabil: aeroportul moldovean a raportat pentru 2025 un trafic de 6.080.431 de pasageri, cu aproape 47% mai mult decât în anul precedent, față de aproximativ 2,2 milioane la Iași.
Practic, pentru pasagerii din zona Iașului și din Moldova, scumpirea anunțată de Wizz Air se adaugă la o rețea deja mai mică decât în urmă cu un an. La Cluj, Timișoara sau Otopeni, unde traficul rămâne peste nivelul de anul trecut, presiunea costurilor se va traduce în primul rând în tarife mai mari. Nici acolo rețeaua nu a rămas însă neatinsă: aceeași companie a anulat pentru întregul sezon de iarnă cursele Cluj-Napoca–Abu Dhabi și București–Dubai, cele mai lungi rute din rețeaua sa din România, acolo unde combustibilul cântărește cel mai mult în costul unui zbor.
Prețul final depinde de mai mult decât de combustibil
Váradi a precizat că majorarea nu va fi uniformă pe toate rutele: prețul final al unui bilet depinde și de cerere, de concurența pe rută, de sezon, de disponibilitatea locurilor și de momentul rezervării. Practic, o rută fără alternativă directă – cum sunt multe curse de pe aeroporturile regionale, unde Wizz Air operează frecvent singura legătură – are șanse mai mari să resimtă o majorare vizibilă decât o rută cu concurență între mai multe companii, cum se întâmplă pe multe trasee dinspre București.
Ce pot face pasagerii cu bilete cumpărate sau planuri de zbor
- Pasagerii care au rezervat deja zboruri de pe aeroporturile unde sunt anunțate reduceri de capacitate pot urmări periodic notificările companiei, nu doar la momentul achiziției biletului.
- Compararea prețurilor e utilă nu doar între companii, ci și între date de plecare apropiate; diferențele dintre zilele din mijlocul săptămânii și weekend pot fi semnificative într-un sezon cu tarife mai volatile.
- Pentru călătorii din zona Iașului, compararea ofertelor de pe Suceava sau Chișinău, inclusiv a costului transportului până la aeroport, poate compensa parțial lipsa unor rute directe de la Iași.
- O rezervare timpurie nu garantează cel mai mic preț, mai ales dacă o companie își ajustează frecvențele sau flota alocată unei rute pe parcursul sezonului.
Pe termen lung, miza e flota, nu doar combustibilul
Wizz Air mizează pe înnoirea flotei pentru a limita, în timp, efectul prețului combustibilului: aproximativ 80% din avioanele operate în România sunt deja din familia Airbus A321, iar compania estimează că, în aproximativ doi ani, flota din țară va fi aproape integral formată din aeronave A321neo, care consumă cu circa 18% mai puțin combustibil decât modelele generațiilor anterioare. Beneficiul se va vedea însă pe măsură ce înlocuirea avansează, nu imediat, în iarna care urmează. Iar o revenire la capacitate mai mare la Iași, cu rute noi, e condiționată, potrivit directorului general al companiei, de îmbunătățirea prețului combustibilului și a situației geopolitice, fără un termen anunțat.
Surse: Wizz Air – rezultate financiare Q1 anul fiscal 2027 (raport către investitori, 29 iulie 2026); comunicat Wizz Air din 28 mai 2026, preluat de Agerpres; interviu József Váradi pentru Ziarul de Iași, octombrie 2026; IATA, Global Outlook for Air Transport, iunie 2026; CNBC, aprilie 2026; date de trafic raportate de aeroporturile din Iași și Chișinău.
